Tancul T-34 (Tanc rusesc)
Efectul psihologic al apariției tancurilor T-34 pe câmpul de luptă din vara anului 1941 a fost imens. Armata germană se aștepta să înfrunte un inamic inferior, însă T-34 era superior tancurilor germane și aproape invulnerabil în condiții normale de luptă. Singurele arme eficiente împotriva noului tanc sovietic erau tunul antiaerian de calibrul 88 mm, aviația și folosirea obuzierelor de la distanță mică. Infanteria germană era dotată cu tunul anticar PaK de calibrul 3,7 cm. Acesta a fost denumit ulterior „ciocănitorul de uși” de către infanteriștii germani fiindcă era complet ineficient împotriva tancului T-34. Până la apariția în număr mare a tunurilor anticar de 5 cm PaK 38 și celui de 7,5 cm PaK 40, infanteria germană nu a avut mijloacele de a răspunde unui atac al tancurilor T-34.
Totuși, numărul mic și problemele tehnice au redus eficacitatea tancului sovietic. Practic, în vara anului 1941, jumătate dintre pierderile consemnate de sovietici erau tancuri defectate. Lipsa unui filtru de aer eficient, a unei transmisii bune și a unui ambreiaj rezistent au făcut ca în vara anului 1941 impactul tancurilor T-34 să nu fie atât de mare. Turela de 2 oameni era un dezavantaj notabil pe câmpul de luptă, lipsa echipamentului radio și tactica greșită a dispersării tancurilor printre infanterie în loc de concentrarea lor în unități compacte a contribuit la succesul inițial al armatei germane.
Totuși, numărul mic și problemele tehnice au redus eficacitatea tancului sovietic. Practic, în vara anului 1941, jumătate dintre pierderile consemnate de sovietici erau tancuri defectate. Lipsa unui filtru de aer eficient, a unei transmisii bune și a unui ambreiaj rezistent au făcut ca în vara anului 1941 impactul tancurilor T-34 să nu fie atât de mare. Turela de 2 oameni era un dezavantaj notabil pe câmpul de luptă, lipsa echipamentului radio și tactica greșită a dispersării tancurilor printre infanterie în loc de concentrarea lor în unități compacte a contribuit la succesul inițial al armatei germane.
Specificatiile tancului T-34
Armura carenei
|
45/45/40 mm (frontal/lateral/spate)
|
Tancul M4 Sherman (tanc american)
Sherman a fost principalul tanc de luptă folosit de către armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tancul a fost folosit și de către aliații SUA, inclusiv Marea Britanie și URSS, fiind livrat prin sistemul lend-lease (Legea de împrumut și închiriere).
Denumirea oficială a acestui vehicul era Medium Tank M4 (tancul mediu tip M4). În Marea Britanie, tancul M4 a fost denumit după generalul unionist William Tecumseh Sherman, fiind cunoscut obiceiul britanicilor de a denumi tancurile de fabricație americană în uz după generali faimoși din timpul Războiul civil din America. Soldații americani au preluat și ei această denumire.
Tancul Sherman a evoluat din tancurile medii Lee și Grant, care erau înarmate cu un tun de 75 milimetri. Sherman a păstrat multe din designul tancurilor menționate, dar i s-a adăugat un tun de 75 milimetri, montat într-o turelă care se putea roti complet, primul tun american de acest gen. Girostabilizatorul permitea echipajului să tragă din mers, cu un grad mai mare de precizie. Designerii tancului au pus accentul pe fiabilitatea părților mecanice, ușurința producției, rezistență, standardizarea pieselor și a muniției pentru un număr limitat de variante, și mărimea și greutatea medie a mașinii de luptă. Acești factori au făcut ca Sherman să fie superior modelelor de tancuri germane ușoare și medii existente în perioada 1939-1941, pe care armata germană le-a folosit și în perioada de final a celui de-al Doilea Război Mondial (cu toate că acestea au fost îmbunătățite ca armament și blindaj). Sherman a fost fabricat în număr mare și a fost coloana vertebrală a celor mai multe ofensive Aliate, începând de la sfârșitul anului 1942.
Denumirea oficială a acestui vehicul era Medium Tank M4 (tancul mediu tip M4). În Marea Britanie, tancul M4 a fost denumit după generalul unionist William Tecumseh Sherman, fiind cunoscut obiceiul britanicilor de a denumi tancurile de fabricație americană în uz după generali faimoși din timpul Războiul civil din America. Soldații americani au preluat și ei această denumire.
Tancul Sherman a evoluat din tancurile medii Lee și Grant, care erau înarmate cu un tun de 75 milimetri. Sherman a păstrat multe din designul tancurilor menționate, dar i s-a adăugat un tun de 75 milimetri, montat într-o turelă care se putea roti complet, primul tun american de acest gen. Girostabilizatorul permitea echipajului să tragă din mers, cu un grad mai mare de precizie. Designerii tancului au pus accentul pe fiabilitatea părților mecanice, ușurința producției, rezistență, standardizarea pieselor și a muniției pentru un număr limitat de variante, și mărimea și greutatea medie a mașinii de luptă. Acești factori au făcut ca Sherman să fie superior modelelor de tancuri germane ușoare și medii existente în perioada 1939-1941, pe care armata germană le-a folosit și în perioada de final a celui de-al Doilea Război Mondial (cu toate că acestea au fost îmbunătățite ca armament și blindaj). Sherman a fost fabricat în număr mare și a fost coloana vertebrală a celor mai multe ofensive Aliate, începând de la sfârșitul anului 1942.
Specificatiile tancului M4 Sherman
Armura carenei
|
51/38/38 mm (frontal/lateral/spate)
|
Tancul Mk. VIII Cromwell (tanc britanic)
Tancul Cromwell a fost un tanc britanic folosit de către Armata britanică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, numit după comandantul parlamentarilor englezi Oliver Cromwell din Războiul Civil Englez. Acest tanc era primul tanc britanic care combina un tun care se putea folosi în mai multe scopuri, o viteză mare asigurată de un motor fiabil tip Meteor și un blindaj cu o grosime rezonabilă. Acest proiect a folosit mai târziu pentru tancul Comet.
Este foarte asemănător cu tancul englez Centaur, diferă doar motorul montat, Centaur având motor Liberty al tancului precedent, tancul Mk VI Crusader și tancul A24 Cavalier (numit și Cromwell I). Tancul Cromwell este echipat cu un motor mult mai puternic tip Meteor.
Este foarte asemănător cu tancul englez Centaur, diferă doar motorul montat, Centaur având motor Liberty al tancului precedent, tancul Mk VI Crusader și tancul A24 Cavalier (numit și Cromwell I). Tancul Cromwell este echipat cu un motor mult mai puternic tip Meteor.
Specificatiile tancului Mk. VIII Cromwell
Armura carenei
|
64/32/32 mm (frontal/lateral/spate)
|